În această ediție, prezentăm câteva noutăți legislative și fiscale cu impact direct asupra mediului de afaceri. Temele vizează relația contribuabililor cu ANAF, noile cerințe privind capitalul social, digitalizarea fiscală, situațiile financiare pentru anul 2025 și riscurile fiscale asociate unor beneficii personale suportate de societate.
Schimbările recente arată o direcție clară: conformarea fiscală devine tot mai mult un proces continuu, integrat în managementul riscului, nu doar o obligație formală îndeplinită periodic.
Modificări ale Codului de procedură fiscală prin O.U.G. nr. 89/2025
Modificările aduse Codului de procedură fiscală prin O.U.G. nr. 89/2025 întăresc instrumentele ANAF în administrarea și recuperarea creanțelor fiscale, în special prin digitalizarea comunicării, clarificarea termenelor procedurale și eficientizarea mecanismelor de executare silită.
În practică, aceste modificări reduc timpul de reacție al contribuabililor și fac esențială monitorizarea constantă a obligațiilor fiscale și a mesajelor transmise prin Spațiul Privat Virtual.
Etapa administrativă devine decisivă pentru evitarea blocajelor operaționale. Companiile trebuie să urmărească notificările, comunicările și termenele fiscale, întrucât lipsa unei reacții rapide poate conduce la popriri, executări sau alte măsuri cu impact direct asupra activității.
Actul normativ aduce schimbări relevante și în materia eșalonărilor la plată, compensărilor și stingerii obligațiilor fiscale, cu impact asupra cash-flow-ului și asupra companiilor aflate în procese de finanțare, reorganizare sau tranzacționare.
Capitalul social al SRL-urilor: praguri noi și obligații de conformare
Legea nr. 239/2025 introduce noi praguri pentru capitalul social al SRL-urilor, în scopul creșterii disciplinei financiare și al protecției creditorilor.
SRL-urile nou-înființate trebuie să aibă un capital social minim de 500 lei, iar societățile existente cu cifră de afaceri peste 400.000 lei sunt obligate să majoreze capitalul social la minimum 5.000 lei în termen de doi ani.
Deși măsura nu oferă, în sine, o garanție reală creditorilor, aceasta poate descuraja firmele fără substanță economică și impune companiilor o evaluare din timp a obligațiilor de conformare.
Pentru antreprenori, modificarea trebuie analizată împreună cu structura societății, actul constitutiv, situațiile financiare și eventualele tranzacții sau reorganizări planificate.
Taxa pentru copia privată și vânzările către profesioniști
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că taxa pentru copia privată poate fi aplicată și vânzărilor către profesioniști, dacă există dificultăți reale în identificarea utilizării finale a echipamentelor.
Măsura este permisă doar în măsura în care există mecanisme efective de scutire sau rambursare atunci când utilizarea este vădit profesională ori prejudiciul adus titularilor de drepturi este minim.
Decizia confirmă jurisprudența constantă a CJUE și poate avea impact asupra producătorilor, importatorilor și distribuitorilor de echipamente și suporturi de stocare.
Avertizare timpurie ANAF și criterii de risc fiscal
Prin Legea nr. 239/2025, ANAF introduce criterii de avertizare timpurie privind capacitatea contribuabililor de a-și achita obligațiile fiscale. Această abordare semnalează o posibilă trecere de la controlul reactiv la prevenție.
Schimbarea este legată de viitorul sistem informatic Big Data al Fiscului, care ar urma să permită analiza indicatorilor financiari și identificarea din timp a riscurilor de neconformare.
Pentru contribuabili, noua abordare presupune monitorizare sporită, dialog activ cu autoritatea fiscală și reacții rapide la notificările de conformare, pentru a evita creșterea riscului fiscal.
Digitalizarea relației cu ANAF în 2026
Anul 2026 aduce schimbări importante în relația contribuabililor cu ANAF, prin evoluții legate de e-TVA, e-Factura, e-Declarația unică, e-Proprietate și viitorul sistem informatic Big Data al Fiscului.
Unele obligații sunt relaxate sau amânate, precum sancțiunile din zona e-TVA ori anumite etape privind extinderea e-Factura. În același timp, alte proiecte intră în faza operațională, inclusiv declarația unică precompletată și pregătirea sistemului SIDI.
Direcția generală este una de digitalizare accelerată și analiză avansată a datelor, cu impact direct asupra conformării fiscale și asupra modului în care contribuabilii interacționează cu autoritățile.
Situațiile financiare pentru 2025: atenție la clasificarea entităților
La întocmirea situațiilor financiare pentru anul 2025, companiile trebuie să acorde atenție încadrării corecte ca microentitate, entitate mică sau entitate mijlocie/mare, potrivit reglementărilor contabile.
Criteriile contabile de mărime, precum activele, cifra de afaceri și numărul de salariați, sunt distincte de criteriile folosite de ANAF în administrarea fiscală și nu trebuie confundate.
O clasificare eronată poate afecta structura situațiilor financiare depuse, motiv pentru care este necesară analiza pe doi ani consecutivi, respectiv 2024–2025.
e-TVA: notificările trebuie analizate în continuare
Deși de la 1 ianuarie 2026 contribuabilii nu mai sunt obligați să răspundă la notificările de conformare e-TVA și nu mai există sancțiuni directe pentru lipsa răspunsului, sistemul continuă să genereze diferențe care pot fi analizate de ANAF.
Aceste neconcordanțe pot fi utilizate ca punct de plecare pentru verificări documentare sau controale fiscale, chiar dacă nu mai constituie indicator formal de risc.
Prin urmare, notificările e-TVA ar trebui analizate și documentate intern, pentru identificarea și corectarea eventualelor erori sau pentru clarificarea diferențelor generate de sistem.
Beneficiile personale ale asociaților sau acționarilor suportate de firmă
Începând cu 2026, beneficiile personale ale asociaților sau acționarilor suportate de firmă, cum ar fi vacanțele sau alte cheltuieli personale, sunt impozitate cu 16%, similar dividendelor, pentru a preveni evitarea impozitării.
Impozitul poate fi evitat dacă asociatul restituie societății sumele cheltuite sau le compensează cu dividende neridicate ori cu împrumuturi acordate societății.
În lipsa restituirii, cheltuiala poate fi tratată ca venit din alte surse, cu impact fiscal atât pentru asociat, cât și asupra deductibilității și TVA-ului la nivelul societății.
Din practica noastră: recuperarea creanțelor
Ordonanța de plată
Ordonanța de plată este o procedură juridică rapidă care permite recuperarea creanțelor certe, lichide și exigibile, pe baza documentelor, fără un proces de durată.
Procedura este eficientă în cazul facturilor, contractelor sau chiriilor neplătite, însă nu poate fi utilizată atunci când există apărări serioase sau litigii complexe. În aceste situații, poate fi necesară o acțiune de drept comun.
Prescripția dreptului la acțiune
Prescripția nu stinge datoria, dar stinge dreptul creditorului de a o mai cere în instanță. Termenul general de prescripție este de 3 ani, calculat de la data la care creanța devine exigibilă.
Acest termen poate fi întrerupt, de exemplu prin acțiune în instanță sau prin recunoașterea datoriei de către debitor. Lipsa unor demersuri făcute la timp poate face creanța dificil sau imposibil de recuperat pe cale judiciară.
Ce trebuie urmărit
- monitorizarea comunicărilor transmise prin Spațiul Privat Virtual;
- verificarea obligațiilor fiscale și a termenelor procedurale;
- analiza obligației de majorare a capitalului social al SRL-urilor;
- pregătirea corectă a situațiilor financiare pentru anul 2025;
- documentarea notificărilor e-TVA, chiar dacă răspunsul nu mai este obligatoriu;
- verificarea beneficiilor personale suportate de societate pentru asociați sau acționari;
- analiza prescripției înainte de inițierea demersurilor de recuperare a creanțelor.
Discutați cu un avocat
Dacă una dintre temele de mai sus vă afectează activitatea, vă putem ajuta să evaluați riscurile juridice, fiscale și procedurale.